Viața pe camion
Mai țineți minte articolul în care vorbeam despre cum am luat permisul de conducere din a 4-a încercare? Ei bine, trebuie să știți că nu m-am oprit acolo!
Doar 3 ani mai târziu dau de permis categoria C+E, la categoria C traseu pic și iau din a doua încercare, la categoria CE iau examenul din prima și după ce primesc cardul tahograf și certificatul de competență profesională, ambele primite în urma susținerii a două examene, unul teoretic, iar celălalt practic (de vă vine sau nu să credeți, și pe acelea tot din prima le-am luat😌), îmi iau de mână partenerul (sau mai degrabă el pe mine), și ne luăm avânt în lumea largă asumându-ne viața pe camion.
Sună aventuros când citești, este? Parcă îți vine puțin să te apuci și tu de năzbâtii din'astea. Dar mai bine citește până la final și tragi pe urmă concluziile.
Este adevărat, trebuie să trăiască în interiorul tău un mic spiriduș aventurier ca să poți pleca într-o lume a necunoscutului de fapt, pentru că oricât de mulți oameni și-ar da cu părerea (despre orice în viața asta), fiecare individ trăiește diferit experiențele, pentru că pentru fiecare om experiența în sine "apasă butoane" diferite.
Să trecem la subiect. Păi prima noapte când a trebuit să dorm în camion (nu în "tir", ci în camion. T.I.R. este doar o convenție, nu și un mijloc de transport mărfuri, precizez pentru că și eu credeam că "tirul" este camionul în sine😅), a fost foarte neplăcută pentru mine pentru că aveam senzația că încă se clatină cabina camionului și dacă zace în tine o sămânță de răuț de mașină, atunci este momentul când iese din tine. Cu ceva focus pe respirație am reușit să trec peste acest impas. Doar că în acele momente m-a năvălit un mare șuvoi de gânduri cum că nu ar fi trebuit să aleg meseria asta, mă certam că m-am băgat în ce nu trebuia, credeam chiar că nu voi mai putea dormi niciodată.🤦🏼♀️
După 2 zile trece și senzația asta, dar apoi vine cel mai greu lucru de trecut, OBOSEALA! Rezistența la oboseală ar fi un atu perfect în cazul în care ai vreun gând să te apuci de meseria asta. Răuțul de mișcare merge mână în mână cu posibilitatea ca tu să te odihnești când celălalt conduce, altfel, 21 de ore de muncă zi de zi, sunt IMPOSIBILE! Prima săptămână este mai grea, și desigur ceva înțelegere din partea dispecerilor ar fi binevenită, dar pentru că ești plătit mult mai puțin decât un angajat cu experiență, ar trebui să își asume și faptul că vei avea nevoie de un timp pentru a te obișnui cu noua viață. Apropo de dispeceri, este bine să îți impui punctul de vedere foarte bine ori de câte ori este nevoie, nu într-un mod agresiv sau jignitor, dar nu îi lăsa (pe aceia care încearcă), să te terfelească.
Despre toalete, dușuri, mașini de spălat, cea mai prietenoasă țară (din punctul meu de vedere), în privința asta, este Franța. Au dușuri în fiecare benzinărie, aproape la fiecare popas (spații recreative). Nespălat/ă nu rămâi. Poate nemâncat 🤭😅 dacă nu depui eforturi pentru a-ți face piața atunci când ai ocazia. Când spun eforturi mă refer la faptul că uneori vă trebui să mergi 40-70 de minute pe jos (cumulat pe ambele sensuri), până la supermarket să îți iei ce ai nevoie. Foarte rar vei fi parcat aproape de un supermarket. La capitolul prețuri, Spania este locul perfect de unde să îți faci piața, sunt toate destul de ieftine comparativ cu Franța, Belgia, Olanda. Acum depinde fiecare ce traseu face.
Toaleta nu va fi mereu aproape, și NU te sfătuiesc să ieși singur noaptea să te ușurezi. Sunt multe dispozitive eficiente pentru a urina în sticlă, fără să curgă pe lângă. Iar treaba cu gătitul este relativă, fiecare cum simte și cum vrea. Sunt parcări unde, personal, nu m-aș apuca să gătesc la roata camionului pentru că miroase a urină toată parcarea (din cauza celor care au deseori apucături canine și își fac nevoile la roată ori pe unde apucă). Deci, depinde unde ești parcat, care sunt condițiile, etc. Unii își gătesc în camion, dar nu recomand, din motive de siguranță și din cauza mirosurilor. Nu știu pe nimeni care să își fi cumpărat vreun odorizant de la Glade cu aromă de ciorbă, cartofi prăjiți sau piftele, deci ar fi neplăcut să dormi în mirosul ăla de mâncare.
Acum să atingem puțin și latura filosofică. 🤭Preferata mea.
Cam toți facem compromisuri pentru mai mulți bani, iar eu am fost unul din acei oameni care s-au gândit la bani, la realizările pe care le pot obține odată cu banii pe care ți-i aduce această meserie. Dar dincolo de tendința robotică de a alerga după bani, scopuri, realizări și alte chestii care ne îndepărtează de esența noastră, există tocmai esența noastră. 😊 Și esența asta, adică tu cel adevărat, îl redescoperi în anumite momente, de cele mai multe ori când nu îți este bine, când ești bolnav, când ești în disconfort. Nu este o regulă, dar cam așa funcționăm noi oamenii.
Meseria asta și tot pachetul pe care îl are, mi-a apăsat câteva butoane care mă bucur enorm că au fost apăsate. Pe lângă faptul că m-a scos din confort, lucru care de altfel nu îmi este deloc străin, a scos din mine și alte lucruri despre care nu voi vorbi pentru că sunt foarte personale. Dar ce vreau să spun este că deși banii sunt importanți, sunt necesari, întrețin fericirea și îți pot construi momente de neuitat, nu este doar despre ei. Totul este relativ, nu este de generalizat, fiecare alege în ceea ce se regăsește. Eu îmi trăiesc diferit majoritatea experiențelor pentru că îmi place să mă uit în jurul meu altfel decât societatea m-a învățat să o fac, în felul ăsta simt că nu trăiesc degeaba, simt că nu trec anii pe lângă mine degeaba.
Prin urmare, viața pe camion și orice altă experiență, sunt despre tine. Nu este despre a te mândri cu nimic, nu este despre a te lăuda cuiva despre ceea ce faci sau cât câștigi, este despre tine la alt nivel. Viața în general nu este despre părerile celorlalți, despre cât strângi, cât reușești profesional, este numai și numai despre cum te raportezi la ceea ce trăiești, la felul cum interpretezi ceea ce vine în viața ta. That's it!
Mergi pe camion dacă ești pregătit să îți fie apăsate butoane, nu doar dacă ești pregătit să câștigi bani. 🙂🙏🏼

.png)
Comentarii
Trimiteți un comentariu