Ce se întâmplă când cineva încetează să se mai "întâmple"?

 

 Printre multe alte aspecte primitive după care ne ghidăm, noi cei ce construim cumva societatea în care trăim, se află desigur și ÎNMORMÂNTAREA CU FAST. 🤦🏼‍♀️

  Când întrebi un om despre toate datinile astea, despre motivul pentru care se fac, îți va răspunde aproape sec: "Așa e lăsat de la Dumnezeu.", timp în care rămâi fără cuvinte, pentru că nu știi care Dumnezeu a lăsat ce a lăsat și de ce a lăsat pentru fiecare nație altceva?!

  În fiecare oraș din țară, există un cimitir ce are ca suprafață aproape jumătate din suprafața orașului în sine. Dacă orașul este mai mare, atunci vor fi mai multe cimitire. 

  Prin urmare, noi nu plantăm copaci, noi "plantăm" oameni. Și măcar de i-am îngropa conștienți fiind de "obiceiul" naturii de a "recicla", obicei pe care încă nu suntem capabili să îl înțelegem (nici nu poți avea pretenția la înțelegere din partea unei societăți care taie copaci pentru a face ziare în a căror pagini citesc despre defrișările în masă).

  Spun că nu înțelegem acest obicei al naturii care de fapt este efectiv un ciclu normal după care natura se ghidează de milioane de ani și pare să se fi descurcat extraordinar de bine fără noi (oamenii), spun asta pentru că nu doar că îngropăm oamenii îmbălsămați cu substanțe chimice, în fel și fel de cutii din lemn sau metal, lăcuite, vopsite, îmbrobodite cu materiale sintetice dăunătoare mediului subteran, dar de curând am început ca până și groapa în care așezăm răposații să o cimentuim. 😐

   Dar de ce ai face asta?! De ce să sapi o groapă pe care să îi lipești ciment, ca să ce? Să nu se atingă viermii de cadavru?! Păi ăsta e scopul!🤔 Așa e natural, trupurile noastre sunt sortite să se dezintegreze, fac parte din ciclul naturii, asta trebuie să se întâmple. Pui trupul ăla într-o groapă cimentuită cu ideea că peste 10 ani îl vei găsi intact? 

  Ăsta e scopul? Dacă da, împăiază-l și pune-l în vitrină dacă vrei să îl ai toată viața, dar nu îmbrobodi pământul cu ciment, marmură, cruci care mai de care mai pompoase, ca să arăți tu câtă stimă și respect i-ai purtat persoanei decedate. În altă ordine de idei, ar fi bine să îi arăți când e în viață, recunoștință și respect. 😊

  Înmormântările pe care le avem noi, mi se par cele mai lipsite de spirit, de naturalețe, de conștientizare a realității subtile. Ascultăm niște vorbe ale unui om care cică e mâna dreaptă a creatorului, motiv pentru care te usucă de bani să turuie cuvinte pe o tonalitate gravă, dureroasă amplificând drama, în loc să te ajute să înțelegi firescul. Toată slujba asta ar putea fi înlocuită cu o ceremonie frumoasă în care să se vorbească despre persoana decedată, fiecare persoană prezentă să spună ce are de spus despre cel care a părăsit planul material. Și în loc să faci 10 kg de colivă, piftele de pește, să umbli după colaci, prosoape, să iei lecții despre înmormântarea perfectă în doar 24h de la bătrânele atotștiutoare, ai putea să încerci să te obișnuiești cu ideea celor întâmplate, ai putea rememora cele mai frumoase amintiri cu persoana decedată și să încerci să te echilibrezi puțin emoțional. 

  Practic deși durerea este enormă și ești buimac de nu ai habar cum vei face mai departe, pentru că sunt fel și fel de situații, trebuie să numeri câte prosopele să cumperi, câte punguțe cu pomană să dai, câte găini să tai, câte găini să arunci peste mormânt și cine ia găină aia, iar lista poate continua la nesfârșit. Da, conform "datinilor", iar noi iubim datinile☺️, astea trebuie să fie preocupările tale când pleacă cineva drag din viața ta. 

  Dacă un suflet are nevoie de ceva, acelea ar fi gândurile bune ale celor rămași pe pământ, de înțelegerea fiecăruia că sufletul nu aparține acestei lumi și este natural ca el să plece. Nu are nevoie nici de boceli, nici de găini aruncate peste sicriu, nici de bani în sicriu pentru nu știu ce vămi🙄 (îmi place să cred că măcar "dincolo" scăpăm de taxe), nu are nevoie de flori sau curățenie la mormânt. Are nevoie de gânduri frumoase oriunde și oricând atât timp cât îi sunt dedicate. 

  Vă dați seama ce egoism pe capul nostru? Am ajuns să fim 7 miliarde pe pământ, aproape 8, și ne-am gândit noi așa că cel mai benefic lucru atât pentru planetă cât și pentru generațiile viitoare, poate peste alți 200-300 de ani, ar fi ca cei care urmează să populeze pământul, să dea în cel mai bun caz de un simplu os la fiecare m², fie de ciment "zidit" în pământ, rămășițe de la gărduțurile mirobolante pe care le construim de parcă mormântul este o proprietate 🤦🏼‍♀️😂. Da, le construim ca să se știe unde este mortul care de fapt nu mai este și tot ce este sau a fost vreodată rămâne doar în sufletul tău, nu rămâne în pământ și mă îndoiesc că mai poți să vezi ceea ce este în pământ ca ceea ce a fost când era în viață. 

  Soluția: Înmormântarea fără sicriu sau în sicriu din carton biodegradabil, iar defunctul îmbrăcat într-un simplu material biodegradabil, iar în loc de mormântul în sine, să fie plantat un copac. Astfel, natura se hrănește, își urmează ciclul firesc, iar noi în loc să fim dăunători chiar și când ajungem în pământ, devenim una cu natura și ajutăm să își urmeze cursul firesc. 

Sicriu din carton biodegradabil

  Nu este ușor să renunți la obiceiuri, datini, să schimbi ceva, dar am putea cel puțin în acest minunat secol, să încercăm să mai schimbăm și noi una alta. Secolul XXI nu înseamnă doar tehnologie, plecări în spațiu, așteptarea extratereștrilor sau a doua venire a lu' Iisus, înseamnă să scoatem capul din găleată și să gândim noi pentru noi, să nu mai lăsăm biserica, farmacia, tanti Maricica sau mass-media, să gândească pentru noi. 

  Vrei să fii în rând cu lumea? Da' unde se îndreaptă lumea, te-ai întrebat? 🙏🏼❤️