Natura nu-i containerul din spatele blocului ! :)
Gunoiul este un "membru" mereu prezent al societății noastre primitive. Producem extrem de mult gunoi pe cap de locuitor în întreaga lume, iar asta nu este o veste bună, pentru că prea puțin este gunoi biologic care se degradează în câteva săptămâni și prea puțin se reciclează comparativ cu cât producem, mai ales că puțini sunt cei care își și sortează gunoiul. Totuși, în privința gunoiului menajer știi totuși că ajunge la o groapă de gunoi unde se mai face ceva cu el (în funcție de stat).
DAR ce ne facem cu gunoiul care nu ajunge la groapa de gunoi, în schimb ajunge ÎN NATURĂ?!?!?!?! Ce ne facem cu acele gunoaie umane care își aruncă mizeria în natură?
Nu vreau să fiu răutăcioasă...sau cred că vreau, pentru că natura este locul unde eu mă relaxez enorm și care mă face să mă simt extraordinar de bine (pentru că vin de acolo și sunt conectată cu ea), iar aceste ființe înzestrate cu un soi de retard mintal, strică efectiv singurul lucru non-toxic din lumea asta, singurul loc în care mai ai ocazia să îți cureți mintea de mizeriile urbane, NATURA !!!
Mai sus am precizat că societatea noastră este una primitivă, pentru că personal, cred că primitivitatea se aplică unei societăți nu doar atunci când nu deține tehnologie, ci și atunci când "tehnologia" creierului funcționează sub parametrii normali, când crede că este mai presus de orice de pe pământul ăsta, iar atunci când natura lovește și ne arată că este mult, mult mai puternică, ne prefacem în victime și ne plângem de milă că ne-a fost inundată casa, că ne-a luat viitura gardul, că ne-a căzut un pom pe mașină, etc. Suntem primitivi când avem senzația că animalele și vegetația sunt obligate să ne suporte mizeriile, doar pentru că ne este lene să ne ducem gunoiul acolo unde îi este locul. De ce nu ne punem gunoiul sub pernă? Nu ne place, nu? ATUNCI DE CE CREZI CĂ NATURII ÎI PLACE? DE ACOLO VII!
Hai să scoatem capul din dos și să ne trezim puțin la realitate că dacă o ținem tot așa cu gunoaiele aruncate pe unde ne apucă, o să ajungem să înotăm prin gunoaie ca Michael Phelps la olimpiade.
Vrem să avem copii, să îi învățăm ce? Cum se agață pungile de la Lidl în copaci? Să îi învățăm cum se merge la grătar și se lasă tot gunoiul în mijlocul pădurii? Copiii noștri o să trăiască într-o lume fără copaci, dar printre mormane de gunoaie, pentru că avem noi grijă să distrugem ce a mai rămas.
Când bunicii noștri trăiau, nu existau atâtea gunoaie în natură, pentru că nu se produceau atâtea ambalaje ca acum, dar și pentru că lor le păsa de natură, de acolo se hrăneau, ce ieșea din pământ era mină de aur pentru ei, în schimb noi ne luăm toate produsele din supermarket și avem senzația că totul crește acolo, că nu mai e nevoie de natură pentru a mânca. Totuși, orice produs procesat are la bază o materie primă care nu crește fără soare, fără apă, fără un mediu potrivit, iar dacă natura ne lovește puternic pe toți, știrul din parc o să fie delicatesă, barosanii pământului!
Dacă încă de pe vremea dacilor s-ar fi aruncat plastice în păduri și s-ar fi produs cât am aruncat noi în ultimii 10 ani, acum nu că înotam în gunoaie, cred că trebuia să învățăm să-l gătim, am fi văzut pe YouTube rețetele Jamillei cu plastic la tavă cu glazură de cauciuc. Încă trăim bine pentru că alții au respectat natura, întrebarea este cum vor trăi cei ce vin din urma noastră?
Să nu vă mirați de potențiale războaie, dezastre naturale, pandemii și alte situații care ne fac să suferim, toate sunt nimic altceva decât creație colectivă.
De obicei ofer și o soluție la final, dar aici este clar ca apa de izvor.
Pentru că locul meu de muncă este unul pe teren, de cele mai multe ori în afara orașului, am ocazia să văd cam ce obișnuiesc oamenii să lase în urma lor. Desigur, ce văd eu este pe o arie extrem de mică în comparație cu ce se întâmplă la nivelul întregii lumi, și totuși este parte din întreg.
Comentarii
Trimiteți un comentariu